Piele afectată de soare
Prezentare generală
- Piele uscată: Pielea expusă la soare poate pierde treptat umiditatea și uleiurile, ceea ce o face să pară uscată, solzoasă și să dezvolte riduri premature, chiar și la persoanele tinere.
- Arsura solară: Arsura solară este denumirea comună pentru daunele care apar imediat după expunerea pielii la radiații UV excesive. Arsura solară ușoară cauzează doar înroșirea pielii, dar cazurile mai severe pot avea bășici mici pline cu lichid sau bășici mai mari.
- Keratoza actinică: Acestea sunt pete mici de piele afectată de soare, care pot varia ca și culoare - roz, roșu, galben sau maroniu. Sunt un semn de avertizare al riscului crescut de cancer de piele. Aproximativ 10-15% dintre keratozele actinice se pot transforma în cancer de piele cu celule scuamoase.
- Fotoîmbătrânirea (îmbătrânirea prematură): Pielea dezvoltă riduri și linii fine din cauza modificărilor colagenului din stratul profund al pielii numit derm.
- Purpura actinică: Aceasta apare din cauza radiațiilor UV care deteriorează colagenul structural ce susține pereții vaselor de sânge din piele. Vasele devin mai fragile și se pot rupe ușor chiar și la un impact minor.
Episoadele repetate de arsuri solare și expunerea neprotejată la soare cresc riscul de melanom malign și alte forme de cancer de piele. Persoanele cu piele deschisă la culoare sunt cele mai expuse riscului de deteriorare a pielii. Pielea lor conține mai puțin pigment numit melanină, care ajută la protejarea pielii de radiațiile UV. Conform unui studiu publicat de Institutul Național de Sănătate, doar cinci arsuri solare pe parcursul vieții sunt suficiente pentru a crește semnificativ riscul de deteriorare a pielii și cancer de piele.
Orice parte expusă a corpului poate suferi arsuri, inclusiv lobii urechilor, scalpul și buzele. Chiar și zonele acoperite pot suferi arsuri dacă hainele sunt dintr-un material cu țesătură largă care permite trecerea luminii UV.
Semne și simptome
Semnele și simptomele arsurii solare apar de obicei la câteva ore după expunerea la soare. Poate dura una sau două zile până când amploarea completă a daunelor devine vizibilă.
Semnele și simptomele includ:
- Roșeață
- Se simte caldă sau fierbinte la atingere
- Durere, sensibilitate sau mâncărime
- Umflături
- Bășici mici pline cu lichid care pot să se spargă
- Durere de cap, febră, frisoane și oboseală dacă arsura solară este severă
Cauze și factori de risc
Arsurile solare sunt cauzate de expunerea la o cantitate prea mare de lumină UV. Lumina UV nu este vizibilă ochiului uman, dar poate fi foarte dăunătoare pentru piele. Radiațiile ultraviolete A (UVA) și ultraviolete B (UVB) sunt cele două tipuri de radiații cele mai responsabile pentru arsurile solare. Lămpile solare și paturile de bronzat produc, de asemenea, lumină UV și pot cauza arsuri ale pielii.
Pentru că razele ultraviolete sunt cauza arsurilor solare, poți face arsuri solare chiar și într-o zi răcoroasă sau înnorată. Până la 80% din razele UV trec prin nori. Zăpada, gheața, nisipul, apa și alte suprafețe pot reflecta razele UV, arzând pielea la fel de rău ca lumina directă a soarelui.
Factorii de risc includ:
- Piele deschisă la culoare
- Muncă în aer liber
- Recreere în aer liber cu consum de alcool
- Istoric de arsuri solare, în special între 15 și 20 de ani
- Expunerea regulată a pielii la lumina UV de la surse artificiale, cum ar fi paturile de bronzat
- Medicamente care cauzează fotosensibilitate a pielii
Complicațiile imediate ale arsurilor solare includ bășicile rupte care pot deveni infectate. Expunerea la soare și arsurile repetate cauzează îmbătrânirea prematură a pielii. Fotoîmbătrânirea determină slăbirea țesutului conjunctiv, reducându-i rezistența și elasticitatea. Soarele face pielea să devină aspră și uscată. Expunerea prelungită la soare va forma, de asemenea, riduri adânci, linii fine și vene roșii pe obraji, nas și urechi. Cauzează pistrui și zone cu pete întunecate sau decolorate pe față, brațe, piept și partea superioară a spatelui, numite lentigine solare.
Expunerea excesivă la soare, chiar și fără arsuri solare, crește riscul de cancer de piele. Arsura solară în copilărie și adolescență crește riscul de melanom. Cancerul de piele se dezvoltă în principal pe zonele corpului cele mai expuse la soare, inclusiv scalpul, fața, buzele, urechile, gâtul, pieptul, brațele, mâinile și picioarele.
Unele tipuri de cancer de piele apar ca o mică excrescență sau o rană care sângerează ușor și nu se vindecă. Un cancer de piele poate apărea și sub forma unui alunițe care se schimbă. Consultă medicul dacă observi o excrescență nouă sau care se modifică pe piele.
Tratament
- Tratamentul pentru arsuri solare nu vindecă pielea sau nu previne leziunile, dar poate reduce durerea și umflarea. Aceste sfaturi pot reduce durerea și disconfortul:
- Ia un analgezic, cum ar fi ibuprofen sau naproxen, pentru a ajuta la controlul durerii, până când roșeața dispare.
- Răcește pielea cu o compresă umedă, cum ar fi un prosop stors în apă rece. Nu aplica gheață direct pe piele – poate provoca sau agrava leziunile pielii.
- Aplică cremă hidratantă, loțiune sau gel cu aloe vera, sau cremă cu cortizon. Poate reduce durerea și umflarea și accelera vindecarea. O cremă cu hidrocortizon în doză mică (0,5 – 1 procent) poate reduce umflarea și accelera vindecarea. Dacă bășicile se sparg, spală cu săpun delicat și apă, aplică o cremă sau un unguent antibiotic și acoperă cu un pansament umed.
- Alege o cremă hidratantă curată și simplă pentru cele mai bune rezultate.
- Dacă apar bășici, nu le sparge. Încetinește vindecarea și crește riscul de infecție.
- Bea multe lichide, în special apă. Expunerea la soare, arsurile și căldura cresc pierderea de lichide prin piele.
- Tratează cu blândețe pielea care se descuamează. Continuă să folosești cremă hidratantă.
- Protejează pielea arsă de expunerea suplimentară la soare.
- Evită aplicarea produselor „caine”, cum ar fi benzocaina, folosite topic pentru a reduce durerea prin amorțirea pielii. Acestea au fost asociate cu o afecțiune numită methemoglobinemie. Aceasta scade cantitatea de oxigen transportată de sânge și nu trebuie folosită la copii. Adulții nu trebuie să depășească doza recomandată și frecvența indicată.
Prevenție
Folosește aceste metode pentru a preveni arsurile solare:
- Evită expunerea la soare între orele 10:00 și 16:00, când razele soarelui sunt cele mai puternice. Programează activitățile în aer liber în alte intervale orare. Limitează timpul petrecut la soare. Caută umbră când este posibil.
- Acoperă-te. Poartă haine țesute strâns. Hainele închise la culoare oferă mai multă protecție. Poartă o pălărie cu boruri largi.
- Hrănește-ți pielea zilnic cu o cremă hidratantă 100% pură, pe bază de plante.
- Folosește frecvent și generos cremă de protecție solară naturală – alege creme care nu conțin parabeni sau substanțe chimice pe bază de petrol (pentru mai multe informații citește raportul nostru gratuit, „Otravurile pe care ți le pui pe față zilnic”). Indiferent de culoarea sau tipul natural al pielii, folosește o cremă cu spectru larg, care blochează atât razele UVA, cât și UVB. Academia Americană de Dermatologie recomandă un produs cu un factor minim de protecție solară (SPF) de 30. Aplică-l generos, la fiecare 2 ore. Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor nu recomandă produse care conțin și repelente pentru insecte.
Întrebările tale, răspunse
- Am deja bronz. Mă protejează de arsuri, nu? Cercetările arată că câteva ședințe de bronzare în interior înainte de expunerea directă la soare nu protejează o persoană de arsuri repetate. De asemenea, consecințele pe termen lung ale bronzării și arsurilor repetate sunt mai grave decât orice beneficiu al unui bronz de bază.
- Este sigură crema de protecție solară pentru copiii mei? Sub 6 luni, nu trebuie aplicată cremă de protecție solară. Academia Americană de Pediatrie recomandă alte metode de protecție solară, cum ar fi acoperirea cu haine și folosirea umbrelor.
- Simt că am nisip în ochi când mă ard de soare. Pot să-mi ard și ochii? Da. Poartă ochelari de soare cu lentile cu cel mai înalt grad de protecție. Cel mai bine este să porți ochelari care se mulează pe față, în stil înfășurat.
- Ar trebui să merg la doctor dacă mă dor ochii? Dacă analgezicele nu ajută și disconfortul nu se ameliorează, ar trebui să consulți medicul.
- Mă ardeam des de soare când eram adolescent. Nu e prea târziu să fac ceva acum? Ar trebui să iei în continuare măsuri adecvate pentru a te proteja de soare, pentru a preveni daune suplimentare.
- Nu este bronzul bun pentru mine? Nu există beneficii pentru sănătate din bronzare. Mai puțină expunere la soare decât cea necesară pentru bronz este suficientă pentru ca organismul să sintetizeze vitamina D.
- Este sigur să mă bronzez înainte de ora 10 dimineața și după ora 4 după-amiaza? Expunerea la soare poate deteriora pielea și poate provoca arsuri chiar și în orele când soarele este mai puțin intens.
- Am dungi roșii care radiază din bășicile sparte. Ce înseamnă asta? Infecția poate fi pătrunsă în bășicile sparte și a permis răspândirea infecției. Consultați medicul.
- Când ar trebui să merg la medic pentru arsuri solare? Trebuie să mergeți la medic dacă pielea este bășicată și acoperă o suprafață mare a corpului, dacă aveți febră, dureri de cap, confuzie, greață sau frisoane, sau dacă nu se ameliorează după două zile.
- Cum voi ști dacă este infectat? Dacă durerea, umflarea și sensibilitatea cresc sau dacă iese puroi dintr-o bășică spartă sau apar dungi roșii care pornesc de la rană, poate fi infectat. Consultați medicul.
Articol scris de Sheila M. Krishna M.D., FAAD
Dr. Krishna este dermatolog certificat. A obținut diploma de licență la Massachusetts Institute of Technology, unde a avut dublă specializare în biologie și limbi străine și a absolvit cu onoruri Phi Beta Kappa. Vorbește fluent engleza și spaniola. Dr. Krishna a obținut diploma de medic la David Geffen School of Medicine, University of California, Los Angeles, unde a fost membră a societății onorifice medicale Alpha Omega Alpha. A finalizat rezidențiatul în dermatologie la Virginia Commonwealth University din Richmond, Virginia, și a fost șefa rezidenților în Departamentul de Dermatologie. A efectuat un an suplimentar de cercetare la UCLA cu Dr. Lloyd Miller, unde a dobândit expertiză în metode de cercetare și proiectarea și executarea protocoalelor. Dr. Krishna este membră a American Academy of Dermatology (AAD) și a American Society for Mohs Surgery (ASMS). Practică în San Diego, California, unde tratează adulți și copii pentru afecțiuni ale pielii. Dr. Krishna a fost aleasă ca Top Doctor de colegii săi din San Diego în 2017. Site web - https://www.sheilakrishnamd.com/
Mai multe informații
Academia Americană de Dermatologie, 930 East Woodfield Road, Shaumberg, IL, 60173, www.aad.org (866) 503-SKIN (7546) Academia Americană de Medicină de Familie, Raport Gratuit: Otravurile pe care le aplici zilnic pe fața ta
Referințe
Publicațiile Harvard Health, Centrul Național pentru Informații Biotehnologice, Institutul Național de Sănătate, Clinica Mayo: https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/sunburn/basics/complications/con-200311065
